MISTICĂ înseamnă Unire Perfectă. Religia este „Legătura Perfectă cu Dumnezeu”. După „păcatul” căderii din Rai, Legătura cu Dumnezeu slăbeşte. Noi „ne rupem” de Dumnezeu, dar El nu Se rupe niciodată de noi. Aici este „accesibilitatea” Mistică, de „deschiderea Unirii cu Dumnezeu”.
Înstrăinându-ne de Dumnezeu, ne înstrăinăm de noi înşine. Aşa apare „nevoia” de a ne regăsi şi a ne „reuni” cu noi înşine. De aici apariţia „automisticii”, „reunirea cu tine Însuţi”. Mulţi amestecă până la confuzie Mistica UNIRII cu Dumnezeu, cu „automistica”. Aici este „deosebirea” între Isihasm şi alte mistici. Isihasmul are Mistica UNIRII cu Dumnezeu mai întâi de toate şi doar ca „efect” şi „automistica”. Sunt şi „filosofi” de „automistică fără Dumnezeu”. Unii consideră însuşi „interiorul” nostru Dumnezeu. Deosebiţi. În viziunea Creştină, Sufletul nostru este „Creaţie”, nu Însuşi Dumnezeu, este Chip Creat „după Chipul şi Asemănarea Chipului Dumnezeiesc” (Fac. 1, 27). Aşa, Isihasmul Creştin este Mistică-Unire cu Dumnezeu Cel „Dincolo de Sufletul nostru”.
Isihasmul nu este „automistică”, deşi ca efect este şi „regăsirea prin Dumnezeu şi a propriului nostru Suflet uitat şi întunecat”. Automisticile sunt „căutări în golul Sufletului” ale Sufletului şi ale lui Dumnezeu. Isihasmul este „căutarea” în Plinul Lui Dumnezeu şi niciodată în „gol”.
Isihasmul nu porneşte de la „gol”, ci de la Deplinul Dumnezeu, prin care apoi se face UNIREA cu Dumnezeu. Dar zice proverbul, „nu uita nici de valoarea vecinului”. Domnul Hristos, se zice într-o povestire apocrifă, mergând cu ucenicii, văd un „Câine mort”. Toţi îi văd doar putreziciunea, doar Domnul „Zice”: „ce dinţi frumoşi are”. Şi „automisticile” au valoarea „căutării cu străduinţă” a propriului Chip „uitat”. Automisticile trebuie să mai facă „pasul” căutării şi a lui Dumnezeu.
Să se concretizeze clar însă, că Isihasmul este UNIRE întâi cu Dumnezeu şi apoi „regăsirea propriului Interior de Suflet”. Pare paradoxal. Noi nu putem „intra în Sufletul nostru” decât „prin Dumnezeu”. Aici este Taina Harică a Isihasmului. Dumnezeu poate să ne „deschidă Uşa propriului nostru Suflet”, că doar El „are Cheia”... De aceea, Creştinismul începe cu „Primirea lui Hristos”, El apoi „Lucrând ce noi nu putem lucra”.
Începe „Cunoaşterea” cu „Primirea lui Hristos”, El apoi deschizând în tine Cunoaşterea. Automisticile încep Cunoaşterea în „gol de Cunoaştere”, pe parcurs câştigând-o. Isihasmul porneşte direct de la „Plinul Hristic”, prin Acesta apoi adăugându-se şi „autocunoaşterea”. Deschide Mintea, Inima şi Sufletul să Intre Hristos, şi El vine cu totul, cu Supracunoaşterea. Automisticile jinduiesc după „unirea contrariilor”, ca „pace-linişte”. Isihasmul este direct Pacea-Liniştea-Isihia lui Hristos.
(text publicat în volumul "Avva Ghelasie, Cuvântătorul de Dumnezeu", ed. Platytera, Bucureşti, 2005, pp. 119-120)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu