luni, 8 februarie 2016

Prefață la „Foaie de Practică Isihastă" (ed. Platytera, 2016)




Prefață

Opera Cuviosului de la Frăsinei răspunde la întrebarea cu privire la existența unui specific românesc al creștinismului, constituind o excelentă apologie a isihasmului de nuanță carpatină. În această abordare, isihasmul este eliberat din chingile unui simplu formalism metodologic, ce îngustează atât conceptul de rugăciune a inimii, cât și pe cel de icoană.
Dimpotrivă, la părintele Ghelasie atât icoana, cât și rugăciunea, întrupate în gest, se lărgesc mistic până la a întâlni într-o tainică îmbrățișare chipul dumnezeiesc și chipul creat. Gestul iconic devine un nod de semnificații dintru care se developează arcul de boltă durat în Cuvântul întrupat, între creație și eshatologie.
În fapt, creștinismul iconic are o rezonanță liturgică ce atrage realitatea creată în rugul aprins al învierii lui Hristos, în raza eshatologiei inaugurate. Raportul dintre cunoaștere și trăire, dintre contemplare și participare, dintre icoană și Arhechip este fructificat în sensul actualizării potențelor de creștere a creației în unire cu viața divină de la temelia sa.
Luciditatea cu care este prezentată drama realității supuse căderii, stricăciunii și morții, asigură prin multiple discerneri și precauții viabilitatea demersului iconic de unire neamestecată, în taina trupului făcut altar, a actului dumnezeiesc cu răspunsul de creștere al vieții create.
Scrierile părintelui Ghelasie răspund nevoii de continuă modelare a discursului teologic în lumina icoanei și Întrupării lui Hristos. Dacă se poate vorbi de un specific al creștinismului carpatin, el atinge problematica înțelegerii raportului dintre icoană și persoană, dintre ființă și chip, a relației dintre logosul și viața existenței create, sau dintre conștiință, duh și limbaj după chipul asemănării omului cu Treimea dumnezeiască. 
Recuperarea consistenței iconice a viziunii oferă oportunitatea unei deplasări de accent în limbajul teologic în direcția depășirii oricăror posibile reziduuri ale logicii antagoniste ce marchează făptura sfâșiată de conflictul finalităților; mai mult, în direcția asumării logicii iconice a creației ce-și află împlinirea în răspunsul afirmativ al omului la chemarea de dragoste a lui Dumnezeu, în părtășia sa la iubirea mai presus de fire.
Sinele uman mișcat de harul divin apare ca punct de fugă al creației atrase de taina vieții duhovnicești în Trupul lui Hristos, plămada vieții veșnice. Redescoperim aici dimensiunea terapeutică fundamentală a creștinismului, de recuperare și valorizare a omului deplin, chip împlinit ca loc de întâlnire și reciprocă împărtășire între creație și Dumnezeu.
Volumul Foaie de Practică Isihastă reunește seria de reviste cu același nume apărută în Colecția Isihasm în perioada iulie 1998-iulie 1999. Adunând laolaltă momente importante ale misticii iconice, antropologiei și cosmologiei iconice, precum și ale medicinii isihaste dezvoltate în opera sa, părintele Ghelasie de la Frăsinei creează printr-un relief divers, ondulat, o matrice carpatină de asimilare a revelației creștine. Regăsim același spirit viu și pătrunzător, capabil să confrunte viziunea creștină revelată cu cele mai diverse păreri din câmpul cunoașterii umane, cu un discernământ de chirurg și restaurator duhovnicesc.

Florin Caragiu


În curs de apariție, la editura Platytera




Volumul Foaie de Practică Isihastă reunește seria de reviste cu același nume apărută în Colecția Isihasm în perioada iulie 1998-iulie 1999. Adunând laolaltă momente importante ale misticii iconice, antropologiei și cosmologiei iconice, precum și ale medicinii isihaste dezvoltate în opera sa, părintele Ghelasie de la Frăsinei creează printr-un relief divers, ondulat, o matrice carpatină de asimilare a revelației creștine. Regăsim același spirit viu și pătrunzător, capabil să confrunte viziunea creștină revelată cu cele mai diverse păreri din câmpul cunoașterii umane, cu un discernământ de chirurg și restaurator duhovnicesc.

Florin Caragiu

joi, 4 februarie 2016

Florin Caragiu, Serile Sinapsa (XVIII) - Cultură și iconicitate: direcții de studiu în opera părintelui Ghelasie (Încheiere)


Maestrul Sorin Dumitrescu (IV), Serile Sinapsa (XVIII) - Cultură și iconicitate: direcții de studiu în opera părintelui Ghelasi


Iuliana Nistor, Serile Sinapsa (XVIII) - Cultură și iconicitate: direcții de studiu în opera părintelui Ghelasie


Maestrul Sorin Dumitrescu (III), Serile Sinapsa (XVIII) - Cultură și iconicitate: direcții de studiu în opera părintelui Ghelasie


Gabriel Memelis (II), Serile Sinapsa (XVIII) - Cultură și iconicitate: direcții de studiu în opera părintelui Ghelasie


Maestrul Sorin Dumitrescu (II), Serile Sinapsa (XVIII) - Cultură și iconicitate: direcții de studiu în opera părintelui Ghelasie


Adrian Georgescu, Serile Sinapsa (XVIII) - Cultură și iconicitate: direcții de studiu în opera părintelui Ghelasie


Cătălin Rusu, Serile Sinapsa (XVIII) - Cultură și iconicitate: direcții de studiu în opera părintelui Ghelasie


Manuela Hărăbor, Serile Sinapsa (XVIII) - Cultură și iconicitate: direcții de studiu în opera părintelui Ghelasie


Maestrul Sorin Dumitrescu (I), Serile Sinapsa (XVIII) - Cultură și iconicitate: direcții de studiu în opera părintelui Ghelasie