Ieromonah Ghelasie: Creştinism vs. Iconoclasm

În sens Teologic Creştin, ICOANA de ÎNTRUPARE HRISTICĂ este Taina FIULUI Lui DUMNEZEU CUVÂNTUL care „S-a făcut Trup”. ÎNTRUPAREA este coextensivă cu Planul Veşnic al Lui DUMNEZEU cu privire la Creaţie. FIUL Lui DUMNEZEU în Sine este CHIPUL Născut din DUMNEZEU TATĂL. Prin Naşterea Sa şi într-un Chip de Creaţie, El se face şi Fiul Omului. ICOANA de ÎNTRUPARE este tocmai această Taină a FIULUI Lui DUMNEZEU care se face totodată şi Fiul Omului. Iată ICOANA de ARĂTARE A CHIPULUI Lui DUMNEZEU în ÎNTREGIME. Iată ARĂTAREA CHIPULUI Lui DUMNEZEU care se UNEŞTE mai întâi cu Lumea Sa Creată, ca şi Lumea să se poată UNI cu DUMNEZEU. Iată Practica Isihastă, ca Mistică a UNIRII cu CHIPUL Lui DUMNEZEU Cel ARĂTAT-ÎNTRUPAT.

Iconoclaştii (cei care exclud orice zugrăvire a Chipului) se împiedică cel mai mult de materia Icoanei, considerând că Chipul Spiritual nu se poate reprezenta. Pentru Neofit Pustnicul însă, cel mai important este VIUL ICONIC. Anticii erau obişnuiţi cu „magia” formelor, semnelor şi chipurilor, acestea fiind generatoare de energii de cele mai multe ori nocive. Anticii sunt superstiţioşi faţă de orice formă şi ritualurile lor sunt majoritatea în scopul atenuării negativului acestora.
Şi Ştiinţa de astăzi confirmă multitudinea de „energii” ale formei obiectelor, fiecare formă producând o altă formă de energie. Se încearcă chiar o „manevrare” a energiilor prin specificul formelor respective. Practicile semi-ştiinţifice ale energeticienilor din fizică şi medicină se bazează pe aceste „energii ale formelor”.
Nenorocirea este că Ştiinţa neglijează faptul că Formele mai depind şi de Taina CHIPULUI PERSONAL al acestora. Anticii legau Formele obiectelor de Zei şi spirite, ca cei ce puteau controla energiile Formelor şi Reprezentărilor. Ocultismul de astăzi lucrează tot pe această bază. Moise interzice categoric orice Reprezentare de Chip şi formă, tocmai pentru prevenirea energiilor oculte care pot fi confundate cu HARUL DIVIN (după cum îl confundă şi astăzi mulţi).
Creştinismul Vine, însă, cu Permisiunea CHIPULUI ICONIC, tocmai datorită ARĂTĂRII PERSOANEI CHIPULUI Adevărat care exclude „magia” eronată a CHIPULUI Reprezentat. CHIPUL Reprezentat, dacă nu este legat de PERSOANA CHIPULUI respectiv, produce un „energism rupt de CHIP” care cade în ocultismul magic. Idolatria antică uneşte Zeii şi Spiritele cu energetismul Reprezentării lor. De aceea zic Sfinţii Părinţi că idolii antici sunt „draci”, fiindcă au activul magic ocult.

Mistica ICONICĂ a Pustnicului Neofit este în acest RITUAL Gestic dintre PREZENŢA-VIUL PERSOANEI şi Reprezentarea sa şi într-un Chip Întrupat Zugrăvit. Aşa, Trupul Zugrăvit capătă Sfinţirea SUPRA-VIULUI PREZENŢEI PERSOANEI, care nu transformă materia, ci o face „părtaşă-participantă” la Taina Cea de DINCOLO. De aici şi Practica.

(pasaje extrase din volumul: Ieromonah Ghelasie Gheorghe, "Scrieri Isihaste", ed. Platytera, Bucureşti, 2006, pp. 221, 223-225).

Ierom. Ghelasie Gheorghe: "Libertatea"

„DOAMNE, fă-mă ROBUL tău şi voi fi LIBER”


Paradoxal, Libertatea doar dacă se „Leagă” de „Ceva” se dovedeşte a fi Libertate. Libertatea nu înseamnă „alegere”, ci „Orientare-Legare”. De te „Legi” singur de Ceva, eşti cu adevărat Liber. De eşti „legat” tu de ceva, nu mai eşti liber. A te „Lega absolut” de Ceva, înseamnă „Libertate Absolută”. A fi „legat” de ceva, [înseamnă să] te faci „robul” acestuia. Patimile şi răul nu sunt „alegere-libertate”, ci „robire” de ceva care te „leagă” peste „Legătura” ta.
Legându-te tu de Ceva, „Stăpâneşti”; fiind „legat” tu de ceva, eşti „stăpânit”.
Se spune că CHIPUL Lui DUMNEZEU din noi este Libertatea, Cunoaşterea şi Iubirea. Este Taina CHIPULUI TREIMIC DUMNEZEIESC. IUBIREA este CHIPUL TATĂLUI DUMNEZEU, CUNOAŞTEREA este CHIPUL SFÂNTULUI DUH şi LIBERTATEA este CHIPUL FIULUI.
În sens Creştin, nu se poate vorbi de Iubire, Cunoaştere şi Libertate, decât deodată, în legătură egală şi neamestecat. Iubirea are în sine Cunoaşterea şi Libertatea, şi Cunoaşterea la fel, are în sine Iubirea şi Libertatea, şi Libertatea are în sine Iubirea şi Cunoaşterea. Este CHIPUL TREIMIC neamestecat şi nedespărţit.
Ce este IUBIREA? Este Taina ce NAŞTE LIBERTATEA şi PURCEDE CUNOAŞTEREA..
Ce este CUNOAŞTEREA? Este Taina ÎNTIPĂRIRII-MEMORIEI IUBIRII şi LIBERTĂŢII.
Ce este LIBERTATEA? Este Taina LEGĂTURII IUBIRII şi CUNOAŞTERII.
Libertatea nu este un „gol-neant” în care apar „două contrarii”. Libertatea, paradoxal, este tocmai UNITATEA DEPLINULUI Absolut, CHIPUL FIULUI, care RENAŞTE TOTUL.
Libertatea nu este o simplă „noţiune” şi nici doar un „fapt”, ci în sens Creştin este un CHIP PERSONAL în Sine. A fi Liber peste propria ta Fire şi Voinţă, a-ţi determina propriul Chip, este o problemă greşită pusă. Întâi este PERSOANA şi apoi Libertatea. PERSOANA este SUVERANĂ şi ca Fire şi ca Voinţă şi ca Libertate, că le generează pe toate.
Mare atenţie la această Taină Creştină a CHIPULUI în Sine de PERSOANĂ. Filosofic se face paradă de „Firea şi Natura Fiinţială” care apoi devine Persoană-Eu.
PERSOANA-EUL este Originea Firii-Naturii. Niciodată Firea nu devine Persoană, ci doar PERSOANA generează Firea. Nu există „esenţă impersonală” (ca Fire şi Natură Fiinţială), ci este PERSOANA-EUL în Sine care îşi determină astfel după Propriul CHIP Firea şi Natura. CHIPUL în Sine de PERSOANĂ-EU nu este deja o determinare, ci este tocmai „DESCHIDEREA” peste toate determinările, PERSOANA rămânând PERMANENTUL şi neschimbabilul absolut. „Esenţa impersonală”, ca Fire şi Natură, este o degradare a păcatului. DUMNEZEIREA în Revelaţia Creştină nu este o „Fiinţă ce devine Persoană”, ci este un CHIP în Sine PERSONAL, după care este FIINŢĂ tot PERSONALĂ. Nu există „Fiinţă-Fiinţă”, ci PERSOANĂ-PERSOANĂ în ABSOLUT. Acest EU-PERSOANĂ în Sine are Libertatea şi alte Deschideri ale CHIPULUI PERSONAL. Aşa, PERSOANA este LIBERTATEA peste Libertate, SUPRAFIREA peste Fire, SUPRAVOINŢA peste Voinţă.
În sens Creştin, Libertatea nu este niciodată văzută singulară şi fără legătura sa cu PERSOANA-EUL. Dacă ar fi o zisă „libertate independentă în sine”, nu ar mai fi o Libertate, ci deja o „determinare”. Chiar se vorbeşte plastic de o „povară a Libertăţii” pe care mulţi nu o pot duce. „Libertatea impersonală” a unei Firi doar, este în fond o „determinare”. CHIPUL de PERSOANĂ-EU, ca „peste” Fire şi Libertate, este adevărata Perfecţiune a REALITĂŢII în Sine.
Mulţi se poticnesc faţă de CHIPUL în Sine de PERSOANĂ, pentru că au „căzut din CHIP” în „fără chipul păcatului”.
Pentru Om, CHIPUL de PERSOANĂ înseamnă CHIPUL în Sine de FIU, ca ASEMĂNAREA TAINEI CHIPULUI de PERSOANĂ-PATERNITATE.
Nu există „libertate singulară în sine”, ci doar „LIBERTATE de CHIP de FIU în Sine”. CHIPUL de FIU nu este o „determinare”, ci Originea generatoare de toate nedeterminările şi determinările.
Mistic Creştin, doar în Conştiinţa SUPRALIBERĂ de CHIP de FIU este adevărata Libertate.
LIBERTATEA ICONICĂ este adevărata LIBERTATE, nu cea abstractă şi „dezgolită cu goliciunea păcatului”. Adam, prin păcatul din Rai, s-a „dezbrăcat de Chipul de Fiu de Creaţie” şi s-a „văzut gol”. Atenţie la acest fapt de „goliciune”. Noi nu mai avem o Libertate Îmbrăcată în CHIPUL de FIU, ci o „libertate de gol”, pe care o „umplem” cu „pretinsele noastre libertăţi-alegeri”.
Pentru Mistica Isihastă, LIBERTATEA în CHIP de FIU este toată Libertatea, fără sfârşit şi fără oprire.
A „Fi CHIP de FIU” înseamnă ICOANA LIBERTĂŢII Omului.
Şi CHIPUL de FIU este CUNOAŞTEREA şi IUBIREA Creştină.

(text apărut în revista "Sinapsa", nr. 5/2010, pp. 205-207)