Ierom. Ghelasie Gheorghe: "La Răscrucea HOTARELOR de TAINĂ"

DOAMNE, TU ai Creat
O Lume
Care să Te poată ÎNTÂLNI,
Să Te poată IUBI
Pe Tine, Cel Care din IUBIRE
Ai Făcut Lumea!

Dar Lumea
Stă Dincoace de Tine,
Că între Lume şi Tine
Este un HOTAR
Ce DEOSEBEŞTE Făptura
De CREATOR,
O Răscruce de TAINĂ
Unde ALTAR
De SFÂNTĂ ÎNCHINARE
Se Face,
Unde Tu Însuţi Vii
Şi CHEMI Lumea
Să Vină la Tine,
Să TREACĂ HOTARUL
Doar în PREFACEREA Ta,
ÎMBRĂCATĂ în HAINA
De TAINĂ.

Însuşi Cerul are un HOTAR
Peste care nu TRECE
Decât în TAINA
NUMELUI Tău,
Ce este DINCOLO
De tot Numele,
Dar care se „ŞOPTEŞTE“
În IUBIREA Ta,
Ce este TAINA
Însăşi a NUMELUI
Căruia Se ÎNCHINĂ
Şi Cântă în
Nespusă Slavă!

Pământul cu toată Făptura
Are HOTARUL de TAINĂ,
Unde toate se OPRESC
Şi fac ALTAR
Pe care Se DĂRUIESC
JERTFE Vii,
Pe care Tu, DOAMNE,
Le PRIMEŞTI
Şi în MISTUIREA
IUBIRII
Le PREFACI,
Şi aşa TRECEREA
DINCOLO peste HOTAR
Poate să „FIE“.

Lumea nu poate
TRECE HOTARUL de TAINĂ,
Că este Făptură Creată,
Dar Tu Însuţi
ÎNTINZI
IUBIREA Ta
Care Se Face
DRUM peste HOTAR
Unde VEŞNICIA
Se Face
ÎNTÂLNIREA,
TAINA dintre
Tine şi Lume,
NUME-ÎNCHINARE,
IUBIRE-
UNIREA peste toate
IUBIREA-OPRIREA
FAŢĂ în FAŢĂ,
Ce nu se mai Sfârşeşte,
Care mereu ÎNCEPE
Şi mereu se Face
TAINĂ şi Răscruce,
ALTAR şi TRECERE,
IUBIRE fără margini
În care toate se ADUNĂ,
DARURI de ÎMPĂRTĂŞIRE,
HOTAR fără OPRIRE,
OPRIRE fără HOTAR,
DUMNEZEU şi Lume
În ÎNTÂLNIRE!

*

DOAMNE, iată-mă şi pe mine,
La HOTARUL-Răscrucea de TAINĂ
Văd DRUMUL Ceresc
Cu NUMELE
Celui ce s-a ÎNTRUPAT,
FIUL Lui DUMNEZEU,
CUVÂNTUL CREATOR,
Care CRUCEA Lumii
La ÎNVIEREA Veşniciei
A Ridicat.

Şi aşa,
Cu NUMELE DUMNEZEIESC,
Cu ÎNCHINAREA Lui,
DINCOLO Pornesc
În LUMINA Cerească
Fără de Seamăn.

Iată-mă, DOAMNE,
Şi la HOTARUL
Unde Universul întreg
Este PLIN de Frumuseţi
Şi de Miresme
Care pe Tine Te MĂRTURISESC.
Nu este voie sa se rupă ceva.
Le Mângâi cu Mâna
Şi în şoapte de TAINĂ
AUD Cântarea DUMNEZEIASCĂ
Ce mă TRECE Peste HOTAR.

Iată-mă şi la Răscrucea
Unde o ICOANĂ
STĂ LUMINATĂ
De o Candelă
Care nu se mai Stinge Niciodată!
Mă OPRESC
Cu Privirea
La CHIPUL de TAINĂ
Şi AŞTEPT
De asemeni să mă PRIVEASCĂ...

NUMELE DUMNEZEIESC
Îmi răsună în Inimă,
În Urechi
Aud Cântarea Întregii Lumi,
PRIVIREA ICOANEI
Le UNEŞTE pe Toate
În CEVA
În Care DUMNEZEU şi Lumea
Se ÎNTÂLNESC
FAŢĂ către FAŢĂ
Şi nu mai contenesc
Să STEA în OPRIREA
Ce se face VEŞNICIE
Şi totodată
TRECERE ne-oprită
În VEŞNICIE.

O, CHIP de IUBIRE
Care le UNEŞTI pe toate!
O, ICOANĂ,
HOTARUL şi RĂSCRUCEA
Unde Toate TAINELE
Se ÎNTÂLNESC
Şi se ÎMPĂRTĂŞESC
La CINA Cea de TAINĂ,
În VEŞNICIA
Unde mereu este HOTAR
Şi mereu TRECERE.

(text apărut în volumul Ierom. Ghelasie, "Isihasm", ed. Platytera, Bucureşti, 2007, pp. 92-96).

Versiunea în limba engleză poate fi accesată aici.
Versiunea în limba germană poate fi accesată aici.