Ierom. Ghelasie Gheorghe: "Aspiraţii şi întrebări (Taină, Revelaţie şi Cunoaştere)"

Iisus Hristos şi Apostolul Ioan, frescă de Manuil Panselinos











*

SACRALITATEA Lumii este Taina de care se lovesc toţi, unii izbindu-se dureros de ea, alţii sărind cu uşurinţă şi chiar cu nepăsare.
Omul, după păcatul adamic, înclină spre „autorealităţi” care-l despart şi chiar îl înstrăinează de „LUMINA cea Adevărată”.
S-au întrebat filosofii dacă DIVINUL este „doar în noi înşine” sau este „dincolo”, de unde apoi se „oglindeşte” şi în noi. Şi unde să privim, „în noi înşine” sau „dincolo”? Unii merg şi mai departe, considerând că tainicul „dincolo” este tot în noi înşine şi deci DIVINUL trebuie căutat şi Întâlnit doar în „Cămara ascunsă” a noastră proprie.
Revelaţia Creştină vorbeşte de un CHIP al Lui DUMNEZEU CREATORUL şi de o „Asemănare de Creaţie”, ceea ce înseamnă că sunt „două Realităţi net distincte”. În „esenţa” Fiinţei noastre nu este Însuşi DIVINUL, ci „Asemănarea Creată” a CHIPULUI Său (Cel dincolo de orice asemănare).
Ce este această „Asemănare”? Se tot face caz de „raţionalitatea” Omului, ca semn al DIVINULUI. În sens mistic direct Creştin, este un „CHIP ÎNRUDIT cu DIVINUL”, ce înseamnă „CHIPUL de FIU”, ÎNRUDIREA cu Însuşi FIUL Lui DUMNEZEU, care ASUMĂ Chipul Lumii, ca Lumea să se poată „naşte”.
Omul este în primul rând un „CHIP al SACRALITĂŢII”, şi din acesta apoi ies toate celelalte.
SACRALITATEA DIVINĂ ce coboară în Creaţie este CHIPUL FIULUI Lui DUMNEZEU şi acest CHIP SACRU de FIU este şi devine şi „Sacralitatea proprie” a Creaţiei.
Creaţia prin CHIPUL SACRULUI este un „raţional”, altfel devine un „iraţional”, până la un „anti-raţional”.
Primul CHIP al Lumii este deci „CHIPUL TAINEI de SACRU", CHIPUL DIVINULUI în Asemănare de Creaţie. Şi concretul SACRULUI este „CHIPUL de FIU", marea Taină a fondului Fiinţial de Creaţie.
Pentru Mistica direct Creştină, Taina Lumii nu este în cine ştie ce „suprarealităţi ascunse” sau în supracontemplaţii şi lumini supranaturale sau fenomene peste fire, ci este în Taina CHIPULUI SACRU de FIU, Asemănarea Creată a DIVINULUI ce se Revelează Lumii. Din CHIPUL de FIU ies LUMINILE HARICE şi toate fenomenele.
Cine doreşte Practică de Mistică direct Creştină, primul pas este INTRAREA în „SACRALITATEA CHIPULUI de FIU”.
Practica Filocalică tocmai pe acesta insistă, ca Rugăciunea Lui IISUS-FIUL Lui DUMNEZEU, din care şi prin care se vor deschide toate celelalte.
Deci NUMELE Lui IISUS nu este o „formulă simbolică”, ce poate fi înlocuită cu oricare alta; nu este nici o modalitate psiho-fizică de concentrare; nici o ecuaţie ocult-magică.
IISUS HRISTOS este NUMELE SACRU al FIULUI în Sine UNIC şi Absolut al Lui DUMNEZEU, care se DĂRUIEŞTE Lumii, ca să se Nască Lumea.
Iată Taina Creştină, RECUNOAŞTEREA acestui CHIP de FIU ca esenţa Lumii şi totodată „DEZVELIREA Filiaţiei de Creaţie” din Fiecare dintre noi, ca însuşi „mobilul Vieţii”.
Noi avem CONŞTIINŢĂ proprie doar prin CHIPUL de FIU; avem MEMORIA DIVINULUI prin această CONŞTIINŢĂ Ontologică de Origine; trăim prin acest CHIP şi Creştem „DESCHIDEREA” acestuia.
Lumea este „Raţionalul DIVINULUI” prin CHIPUL de FIU, şi nu doar un „principiu de Spiritualitate”.
DUMNEZEU a Creat Lumea din „SĂMÂNŢA CHIPULUI de FIU”, care a „RODIT” SPICUL Lumii, cu „Seminţele Făpturilor”.
Dar nu este de ajuns. „Seminţele Făpturilor” trebuie să Rodească şi ele, să se „ÎNTÂLNEASCĂ” în RĂSPUNS propriu cu CHIPUL FIULUI DIVIN CREATOR. În tine însuţi nu te poţi „oglindi”, iar de te „auto-oglindeşti”, vei vedea doar o „umbră fără chip, sau unul fantomatic”. Sămânţa doar în „RODIRE” se „REMEMOREAZĂ”, se poate „oglindi”.

M-am adâncit
În mine
Ca să te găsesc pe Tine,
CHIPUL DIVIN,
Dar cu-nspăimântare
Am dat de un „loc”
Fără „hotare”...

CHIPUL Tău,
DOAMNE,
Din mine,
E un Absolut
Răsfrânt...

Eu nu mă pot „uita”
Peste acest „abis”,
Tu, DOAMNE,
Trebuie să VII
Din NECUPRINS,
Să Te ARĂŢI la FAŢĂ.
O, cum deodată,
DEZVELIT din mine
Însumi Chipul meu
Se Recunoaşte
Oglindit în Tine,
Şi peste „abisul”
LUMINAT
Şi eu şi TU
Ne-am ARĂTAT...

**

Aceasta este REVELAŢIA Creştină, REVELAŢIA CHIPULUI FIULUI Lui DUMNEZEU, prin care ne IDENTIFICĂM propriul Chip de Creaţie.
Aceasta este şi CUNOAŞTEREA Creştină, CONŞTIINŢA CHIPULUI FIULUI DIVIN, în care ne Oglindim şi propriul Chip de Filiaţie.
Noi nu putem Vedea CHIPUL DIVINULUI, dacă nu mai Întâi ne „ÎNTÂLNIM” CU CHIPUL FIULUI Lui DUMNEZEU, care totodată izvorăşte LUMINA, în care se pot privi toate.
Păcatul a „umbrit” CHIPUL de Filiaţie din noi, şi am rămas cu „reflectările atributelor” acestuia, până la „abstractizarea” zis spirituală.
Mistica direct Creştină este Mistica CHIPURILOR PERSONALE.

(text publicat în revista "Sinapsa", nr. 4/2009, pp. 209-211)