„Dar un lucru trebuie: căci Maria partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea” (Lc. 10, 42). Patericele surprind astfel de cuvinte și întâmplări ale Sfinților Părinți ce revelează în miezul unor situații de viață, al unui câmp de alegeri posibile, „partea cea bună”, taina unui gest sau a unui cuvânt ce mângâie, eliberează, dă putere, modelează după chipul iubirii, în chip paradigmatic deschizător de orizont, lăsând să se întrevadă taina omului, ca împreună-lucrător cu Dumnezeu.
*
*
Patericele cuprind texte relativ scurte, cu bătaie lungă, ce au harul de a preschimba viața, după cuvântul: „puțin aluat dospește toată frământătura” (Gal. 5, 9).
*
*
Taina rodirii și a împlinirii omului, după Sfinții Părinți, stă în practica susținută a alipirii la voia dumnezeiască prin gestul de dăruire, rugăciune, închinare și iubire față de Dumnezeu prin care depășim starea de inerție a Căderii și purtăm cu dragoste sarcinile unii altora (Gal. 6, 2).
*
*
Mistica iconică pune accent pe o recentrare a ființei umane în lumina chipului dumnezeiesc, așezând în prim-plan conștiința în raport cu mintea, ființa în raport cu energiile, persoana în raport cu structurile ei.
(Florin Caragiu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu